Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca
a fost înființat prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 739/21.06.1971, împreună cu alte trei licee similare din București, Iași și Timișoara.
În primii ani de funcționare noua unitate școlară s-a numit „Liceul pentru Prelucrarea Automată a Datelor (LAPD)”.
Ideea acestor licee a avut la bază activitatea unor personalităţi marcante din domeniul ştiinţelor matematice: academicianul Grigore Moisil la Bucureşti şi academicianul Tiberiu Popoviciu la Cluj care, prin acţiunile lor, au promovat la toate nivelurile de decizie ideea introducerii tehnicii de calcul electronic în ţara noastră. Propunerea lor de a importa calculatoare electronice a fost susţinută de ministrul învăţământului, matematicianul şi diplomatul Mircea Maliţa, fostul ambasador al României în SUA.
La Cluj, academicianul Tiberiu Popoviciu, fondatorul şcolii de analiză numerică şi teoria aproximării, aflat în fruntea Institutului de Calcul al Academiei Române, a format şi condus o echipă de matematicieni, ingineri şi tehnicieni cu care a construit în 1961 primul calculator românesc –DACICC-1 (Dispozitiv Automat de Calcul al Institutului de Calcul Cluj), urmat de altele, în decursul anilor. Aceste calculatoare aveau la bază proiecte originale şi se numărau printre cele mai performante aparate de calcul din perioada anilor 1960-1970.
La Bucureşti, din iniţiativa academicianului Grigore Moisil, la Facultatea de Matematică a fost instalat calculatorul IRIS din Franţa şi s-a achiziţionat licenţa pentru construirea de calculatoare de acelaşi tip. În capitala ţării este înfiinţată Fabrica de Calculatoare a cărui produs, calculatorul Felix, a fost instalat în anul 1970 în Centrul Teritorial de Calcul Electronic Cluj.
Liceul pentru Prelucrarea Automată a Datelor din Cluj a funcţionat în anul şcolar 1971-1972 cu un număr de 110 elevi, repartizaţi în patru clase de anul I (clasa a IX-a) , în clădirea Grupului Şcolar Profesional Alimentar din strada 23 August nr. 22 (în prezent str. I.I.C. Brătianu, unde acum funcţionează mai multe instituţii, printre care Facultatea de Studii Europene şi Centrul Cultural Francez). În acel an şcolar liceul şi-a desfăşurat activitatea sub îndrumarea Facultăţii de Matematică a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj, iar ca director a fost numit domnul Sever Groze, lector universitar la acea facultate. Au fost elaborate primele manuale de informatică de către profesorii-cercetători detaşaţi în colectivul didactic al liceului: dr. Emil Munteanu, dr. Teodor Rus, Vasile Listeş, Teodor Vuşcan, Liviu Negrescu. Aceste manuale au fost singurele existente în domeniul informatic timp de mai mulţi ani şi au fost folosite în toate cele patru licee de profil din ţară.
Academicianul Tiberiu Popoviciu a vegheat cu dragoste şi competenţă ca începuturile acestei şcoli să fie cât mai uşoare şi s-a preocupat de încadrarea ca profesori ai liceului a unora dintre cei mai buni absolvenţi ai Facultăţii de Matematică.
În anul şcolar 1972-1973 liceul a funcţionat atât în clădirea din anul precedent cât şi în două săli de clasă închiriate de la Liceul nr.3 (astăzi Liceul Apaczai), cu un număr de 217 elevi, repartizaţi în 4 clase de anul I şi 4 clase de anul II. În acel an şcolar au fost titularizaţi primii profesori cu norma de bază în liceu, iar disciplinele de specialitate au fost predate în continuare de cei 5 profesori detaşaţi, proveniţi de la I.T.C. şi alţi 9 profesori veniţi de la CTCE, instituţie ce a patronat liceul până în 1990. Tot în anul şcolar 1972-1973 a fost numit în funcţia de director al liceului domnul Aurel Clamba, profesor de Matematică gr.I. Istoria acestei şcoli şi prestigiul câştigat de-a lungul timpului se confundă cu persoana domnului director Aurel Clamba, un exemplu strălucit de ctitor şi organizator de instituţii şcolare.
Din 1973 liceul a funcţionat sub titulatura de „Liceul pentru Informatică” şi tot în acel an s-a obţinut acordul pentru ridicarea noii clădiri în care să funcţioneze instituţia.
Lucrările de construcţie au început în anul 1975 şi s-au finalizat în 1976. Anul şcolar 1976-1977 a însemnat mutarea liceului în noua clădire aflată pe Calea Turzii nr.140-142. Tot acum, sub îndrumarea doamnelor profesoare Maria Manta şi Emilia Feştilă, apare primul număr al revistei şcolare „Automatic Condei” în care s-au publicat creaţiile elevilor, până la anul 1989.
Clădirea liceului a fost completată în 1977 prin darea în folosinţă a celor două cămine, de băieţi şi fete, cu câte 160 de locuri fiecare, şi-a început activitatea cantina liceului şi a fost recepţionată sala de sport.
În ultimii ani ai perioadei comuniste instituţia şcolară, devenită în 1978 „Liceul de Matematică şi Fizică nr.2”, a trecut prin mari dificultăţi fiind la un pas de desfiinţare. I s-au adăugat noi specializări de tip industrial, electrotehnică în 1983 şi apoi electronică, în 1989, pentru meseria de depanator calculatoare.
După Revoluţie liceul şi-a recăpătat profilul iniţial şi din 1993 denumirea şcolii este de „Liceul de Informatică Tiberiu Popoviciu”. Domnul director Aurel Clamba s-a pensionat în 1990 fiind urmat în această funcţie de domnul profesor de matematică Mihail Hudrea. Din 1996 director al liceului a fost domnul profesor Roland Kentsch, specialitatea informatică. În anii care au trecut de la Revoluţie, şcoala noastră s-a înnoit ca aspect şi ca dotare cu tehnică informatică de ultimă generaţie. Acest proces de modernizare rapida se continuă şi astăzi.